Co-co-co, co-co-co. Cu gust de
pastă de dinţi, merg să dau drumul găinilor; am uitat poarta
deschisă şi Le Coq cu blondele lui au ieşit din curte; nu-i nimic,
le va ademeni domnul meu cu mâncare.
Soarele-i la o palmă de orizont,
cafeaua e călduţă, deasupra Mioveniului sunt vălătuci de aburi
ca deasupra unui cazan cu rufe. Mi-e pielea înfiorată, cămaşa din
flis e cald-învăluitoare, picioarele-mi sunt proaspăt îmbăiate
în rouă; uite, m-am bronzat cu şlapi.
Mâţucele bântuie prin faţa
terasei, se urcă pe stâlpul-scară către acoperişul magaziei,
Frida ştie şi să coboare, Igor, nu, dar îşi strigă deznădăjduit
neputinţa.
Uau-uaaau!, un câine mare şi
pletos lângă găleata cu apă - Castor style. Mâţucele ţâşnesc
pe terasă, se-ascund, inimile le bat nebuneşte.
...
Deschid poarta pentru maşină;
mironosiţele de zorele sunt deschise în alb, roz şi mov, doi ereţi
valsează deasupra salcâmului, bracul vecinilor e slab şi jigărit.
Mi-e linişte, e vineri şi-ascult
Celentano (mulţumesc, vax albina!)
3 comentarii:
Bracii germani aşa trebuie să fie: să li se vadă coastele pur şi simplu, că-s ogari.
Am avut şi eu unul din cauza căruia un timp aproape mi-am urât vecina. S-a întâmplat să moară din dragoste. Pe bune. Teckeliţa mea era în călduri şi, ca să n-o mai hărţuiască sexual, de unde înainte dormeau împreună, i-am separat până-i treceau căldurile. Ei bine, atâta s-a zbătut bietul amorez (îl mai şi chema Amor... aveţi grijă ce nume daţi câinilor!...) că i s-a rupt stomacul şi l-am găsit mort. (Ştiu asta fiindcă i-am făcut autopsie ca să vedem cauza.) Când mi-am împărtăşit necazul vecinei mele, posesoare de câini la rândul ei, asta, în loc să mă consoleze în vreun fel, mi-a zis: "Poate-i mai bine aşa, că nu părea sănătos. Era atât de slaaab!"
@slvc - i se vad toate coastele si toate vertebrele, chiar si pe coada. e plin de smocuri, cu blana mata, arata mult mai rau ca un caine comunitar de periferie. (am avut si noi o brachita, o chema fresh)
Da. Cred că Celentano se potriveşte atmosferei descrise.
Trimiteți un comentariu