În noul an

Ajutat vecini la înmormântare – una lume din sat se uita la noi ca la urs -, mers în vizite, primit musafiri, fără sms-uri cu fie ca, telefon mai mult mut decât vorbicios abandonat pe unde am apucat, timp relaxat fără planuri, suport din inox pentru uscat rufe în baie manufacturat de domnul meu – şi brusc cresc confortul şi starea de mulţumire.

La mulţi ani, focuri în sobe până căldura devenea sufocantă, afară fain şi rece – şi -18 grade -, clanţe lipindu-se de mâinile cu mânuşi, nas îngheţat instantaneu; drumuri şi poteci prin zăpadă, curăţat maşină la greu – e la domnul colonel în curte -, pisici zgribulite, Zăvod citind o bluză de pijama întinsă la uscat în chioşc, găini circumspecte călcând prin zăpadă.

Cenuşă pe alei, lăzi cu lemne în casă, focuri, focuri, focuri. Poze, vecini noi care au făcut revelionul la casă, Zăvod certând artificiile până au tăcut, telefon pierdut de domnul meu în ultima zi a anului (n-ai idee ce stare de libertate îmi dă) şi regăsit pe 3 ianuarie dimineaţa – înfipt lângă un trandafir, a sunat săracul, dar avea zăpadă amortizor, noroc cu soarele care a mai topit-o.

N-au venit colindătorii, e greu să intri pe uliţă, ce să mai spun de urcat panta, vin numai la drumul principal – se simte că-n zonă sunt mutaţi mulţi din oraşe -, artificiadă mai bine de o oră, am rezistat doar 15 minute, era mult, mult prea frig,

Plimbat pe meleaguri din sudul judeţului, plimbat prin sat, prin zonă, gingerată cu mentă, zăpadă ca-n poveşti, urmărit foc în soba metalică în legănare de balansoar şi mâţe grase şi torcătoare în proximitate.

An Nou cu planuri şi mai noi, retrospectivă 2014 – n-a fost deloc un an rău -, hai, mobilizarea, că două săptămâni de duminici succesive e de-ajuns. La mulţi ani!