Start în martie

# E acea perioadă din an când galbenul domnește: narcisele ciufulite și gornițele își colorează bobocii , au apărut câteva floricele de primulă, de iasomia de iarnă ce să mai spun, că e-n plin spectacol populat de albine zumzăitoare.

# La capitolul verde, au apărut zambilele, tufănicile, usturoiul de bulbili și ceapa egipteană, cerastiumul și stachysul s-au înviorat, ca viitor verde, actualmente roșiatic: tradescantiile și lalelele.

# În mod ciudat, deși iarna asta n-a fost iarnă și e cald, evoluția vegetalelor este mai în urmă decât în aceeași zi a anilor trecuți; sunt însă mai multe insecte, iar câinii și pisicile nu au început să năpârlească.

# Am pus semințele de roșii pe 2, a venit un nene și a săpat ceva pământ (lipsa de timp ne-a făcut să externalizăm servicii), acum așteptăm un alt nene la tăiat de pomi.

# Domnul meu are mașină de pâine și se joacă fericit cu ea; nu respectă nicio rețetă, mereu adaptează ceva, nu notează ce și când a făcut sau rezultatul experimentului. Pentru că-n joacă nu există reguli.

# Grație unui curier de la Fan am ajuns în Micești într-o zonă unde nu mai fusesem vreodată; surpriză tare plăcută, gabioane, poduri, case faine, ulițe largi, în contrast cu ceea ce știam despre comună.

# De la o vreme, Jinx doarme noaptea pe o etajeră din dormitor, iar Mașa – băgată în sufletul meu; într-o noapte (când am deschis ușa, că făcuse domnul meu fro 27 gr) am experimentat cum e să dormim cu patru mâțe simultan. Nu, lăsați, în afară de cursele peste noi în pat (Mașa nu vrea să-și tolereze progeniturile în dormitor), și Frida, și Igor sunt grei, nu se mișcă (deci trebuie să-i ocolim noi), sunt greu de dat jos din pat și, ca bonus, Frida vorbește de fiecare dată când e atinsă.