A doua
oară a fost cu noroc, nu mai era niciun gibon auto care să blocheze intrarea în
vamă. Țintă: Lepenski Vir, situl arheologic la care visam când, copil fiind, am
aflat de Porțile de Fier și am fost tare tristă că a fost scufundată Ada Kaleh.
Drumul pe
marginea Dunării e mic, cu două benzi mai înguste, cu trafic lejer și fără mașini
de mare tonaj. Sunt mai multe tuneluri și mai lungi, lumea respectă regulile de
circulație – nu depășește pe linie continuă, respectă viteza, chiar și românii
-, nu e gunoi pe marginea drumurilor, dar sunt coșuri de gunoi cu saci de
plastic în ele. E mult mai spectaculos malul românesc al Dunării văzut de pe
malul sârbesc: stânci înalte, văi de râuri, golfuri, piatră, multă piatră, case
pe malul fluviului, pontoane, multe bărci și vaporașe, Mraconia, Decebal. Ne-a
oprit un polițist pentru un control de rutină, bună ziua, unde mergeți, drum
bun – în română.
Civilizația
Lepenski Vir este alcătuită dintr-o serie de sate pe ambele maluri ale Dunării
- cele mai vechi așezări ”urbane” din Europa -, are vechime o de peste opt
milenii (șapte așezări succesive) și a fost descoperită când s-au făcut prospecțiunile
pentru hidrocentrală, în anii ‘60. Situl
arheologic Lepenski Vir este de fapt o relocare tot pe malul Dunării, locul
originar a fost inundat, și se află în rezervația naturală a Dunării (unde altfel e
interzis accesul).
O cupolă modernă
din sticlă și metal acoperă macheta unei așezări umane din mezolitic, cu locuințe
având bază trapezoidală, din pietre cioplite, cu vetre și altare în case, locul
unde s-au găsit primele forme de artă europeană – idoli sculptați în piatră. Vitrine
cu obiecte casnice, arme, bijuterii, sculpturi în piatră, schelete umane în
poziții stranii de înhumare, toate găsite în zonă, computere pentru realitate
virtuală, film subtitrat în română în mini-cinematograful de acolo, coduri qr și
aplicație pentru telefonul mobil, cu ghid audio în română. Tot înăuntru este un magazin
cu suveniruri faine și la un preț decent spre mic, iar în exterior sunt reconstituite
două colibe-cort conice, din lemn.
În parcul
muzeului se află bănci și mese, câteva căsuțe tradiționale transformate în magazin
de suveniruri, restaurant.
Lepenski
Vir îmbină vestigiile preistorice cu tehnologia modernă într-un mod excelent. Și
la noi, la Schela Cladovei, au fost descoperiri similare, dar nu e nimic
amenajat, artefactele găsite acolo sunt la muzeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu