Fugit de-acasă. Sibiu 1

E bine când trăiești cu picioarele pe pământ și ai raiul tău verde cu câini și pisici, dar tot vine o vreme când te apucă dorul de ducă și atunci musai să fugi de-acasă; de astă dată - Sibiu, cu intenția de-a bate la pas tot orașul vechi, de a bântui Mărginimea și să vânăm biserici fortificate.

La pas. Am reușit să batem Sibiul istoric piață cu piață, străduță cu străduță, pasaj cu pasaj, haotic, unde ne duceau pașii, cum ne stă bine. Piața mică, Podul minicunilor (o glumă de pod, mai mult o punte rezonabilă, și ce mare mi se părea, copil fiind), Piața aurarilor, Pasajul scărilor, Piața mare, Piața Huet, strada Cetății, case cu ochișori, alte case cu ochișori.

Peste tot sunt plăcuțe cu monument istoric, orașul are ghid cu QR și e tare plăcut să asculți istoria unui loc în timp ce-l vezi (mai ales fântâna medievală); ghizi cu stegulețe-fanion, grupuri de japonezi mici, rapizi, cu tehnică foto-video, am auzit: cehă, poloneză, ucraineană, greacă, engleză, franceză, japoneză, des germană, maghiară, cel mai rar - română.

Am fost la Catedrala Evanghelică (suprinzător ochiul lui Horus de deasupra orgii), am și urcat în turn – e foarte fain Sibiul văzut de sus, chiar dacă uiți să iei din mașină binoclul:), Muzeul Brukenthal ore-n șir, cu pauze, Biserica Romano-Catolică (fostă iezuită), Muzeul farmaciei (o colecție de obiecte parțial explicate prin hârtii, gestionată de un nene plictisit, nu merită nici timpul, nici banii, poate doar pentru cunoscători).

Catedrala Evanghelică