Like?:)

joi, 9 februarie 2012

Scrisorile păţitului priceput către novicii ce vor să vie. Cum convingi o maşină de spălat că-i stă bine îngheţată şi apoi o faci să se răzgândească

Maşina de spălat locuieşte la noi în bucătărie; bucătăria are uşă exterioară către terasă şi este în partea de nord a casei; geamurile tot spre nord dau, că așa fac ele.
Întrucât încălzirea locului de masă şi a bucătăriei se face cu soba din bibliotecă, firesc ar fi fost ca pe timp de noapte să lăsăm uşa în discuţie măcar parţial deschisă. N-am făcut-o şi temperaturile din zonă au devenit uşor negative; sau mai tare, nu ştiu, că acolo oricum n-avem termometre. Am mai lăsat şi hubloul maşinii deschis, nu cumva să prindă cuva vreun oareşce miros şi ca să poată intra bine frigul pe-acolo.
Cum condiţiile necesare şi suficiente au fost îndeplinite aproape o săptămână, fix cea în care temperaturile nocturne au coborât sub -15 grade, a îngheţat apa în maşina de spălat. În primă fază, nu făcea în niciun fel, doar clicul de pornire şi apoi pauză. A dezgheţat domnul meu ţeava de alimentare (trăiască tubina de aer cald) şi doamna maşină a început întâi să tragă apă din reţea, ca apoi s-o scuipe pe la sertarul de detergent.
Am văzut noi că nu e bine şi am luat o pauză să cugetăm. În urma demersului logic liber executat de amândoi, am pus în funcţiune câteva ore caloriferul electric lângă dihania supărată, am scos sertarul de detergent, am încălzit interiorul, apoi am purces la probă.
Buton pornit, alimentare cu apă, ieeee, merge. Și-a mers până la faza de evacuare a apei, când a spus iarăși pas; n-a vrut nici centrifugare, nimic nu-i convenea. Rugăminți, dezmierdări, descântece, amenințări - nimic n-a ținut, așa că am purces la scos rufele din cuvă: desfă ușița, poziționează ager ligheanul dreptunghiular pentru a limita dezastrul generat de inundație, scoate rufele în cădiță, stoarce-le, du-le-n baie. Strânge apa din bucătărie, vezi că s-a insinuat pe lângă aragaz și a început să înghețe, lasă mopul, șterge pe jos cu sfânta cârpă, mai șterge o dată, pune caloriferul în funcțiune, forjează soba din bibliotecă și lasă ușa către locul de masă larg deschisă, cu chestia specială de blocare a ușii fixată, că altfel vin mâțe ticăloase și jucăcioase și o închid. Mergi în baie, spală cu mânuțele-astea două rufele - blugi; zău nu mi-era dor -, stoarce (gata febra musculară şi la palme), întinde rufele în chioșc întru asigurarea zonei personale de patinaj.
Până după-amiază temperatura în bucătărie cred eu c-a fost mai mereu sărită de 30 de grade. Am probat circumspectă mașina și da, a mers; fără fițe, mutre, mofturi, aere. A mers cum știe ea s-o facă de obicei. Acum uşa între bibliotecă şi locul de masă nu mai stă închisă.
În concluzie, copii, voi nu trebuie să lăsați mașina de spălat să înghețe, chiar dacă nu-i asigurați temperatură constantă, măcar spre 10 grade acolo să aibă mereu. Gândiți-vă că e și ea un pui de aparatură electronică, ce, calculatorul l-ați lăsa afară, la - țâșpe grade?!

3 comentarii:

Anonim spunea...

ioi, nu mai zi, ca iar incep a ma cutremura!
oare cum or fi supravietuit stramosii nostrii dacii fara masini de spalat si fara calculator?

Anonim spunea...

dupa sase ani mai am de impartasit o traire: nu-i asa ca de cu dimineata in masina era mireasma de proaspat si aer de munte?

simf spunea...

@balaura - daaaa, mirosea a rufe-carton uscate in plin vant si ger in toata buctatria chiar:)

:-D