Like?:)

joi, 8 mai 2014

Educându-l pe Zăvod II

Crește bestioletta noastră văzând cu ochii, a terminat prima cură de calciu cu vitamine, s-a adaptat de parcă toată viața ar fi fost la noi. E plin de energie, gălăgios, stricător, obraznic; plimbă tot ce prinde – mopuri și găleți, lăzi și lemne mari, lămpi solare şi covoraşe din cauciuc, jucării și bidoane pet, perne de scaun și ghivece cu plante, prosoape de bucătărie și perie pentru spălat găleți -, citește mărunt reviste literare, calcă fără milă pe unde apucă (mai puțin în trandafiri, s-a prins el că-l zgârie), paște frunze de hosta și pătrunjel, crini și fisostegii, tradescantii și bujori, sapă ardei iuți și mărar, sperie mâțele cu savoare, îi stresează pe Castor și pe Hades.
La capitolul educație face progrese, înainte să-i pun castronul cu mâncare face singur șezi înainte să-i spun eu, apoi așteaptă comanda liber să meargă să mănânce. Îi place când îi spun a laudă bravo, bebe, dă din coada-funie de-mi lasă urme pe picioare; n-o mai tulește spre poartă când vrem să ieșim cu mașina și-l strunesc cu vorba, nu mai e nevoie de lesă – apropo de lesă, în mintea lui cea albastră e de plimbare, dacă o prinde pleacă cu ea în gură spre poartă, cea roșie nu – ea cred că-i mai mult de pedeapsă, i-o punem când vine cineva în curte. Ascultă când îi spunem nu, stai, ieși, jos, curând va lătra și la comandă (îi spun dușșșmanii).
Nu e prea încântat să ne recunoască de șefi, dar n-are de ales, percepe tonul de dojană și parțial se execută, stă la periat; se retrage când vedea nuiaua, știe că n-are voie să intre pe portițe (dar dacă ispita e mare face abstracție de interdicție). Arată lamentabil când e ud, mai ales dacă a tras și-o porție de forat, că la gropile pe care le face nu se poate spune că sapă, doarme în ploaie, de preferință cu vreo labă într-un șanț de scurgere, face scubadiving involuntar în lac. Doarme frecvent cu ceilalți doi câini la lemne, e vigilent și latră gros, cu rezonanță, i-au căzut caninii, încearcă să prindă coțofene (și trage pofticios cu ochiul în curtea păsărilor), se conversează cu Rocky – ciobănescul caucazian de 6 luni de la casa din lizieră.
Ză Vodă. De când a apărut în curte, a cam bulversat totul, a trebuit să regândim/reorganizăm spațiile (doar e bebe și trebuie luate măsuri speciale), o ținem din zâmbet în răstit la el, fără pauze între cele două extreme, ne colorează viața. Și pentru asta îl iubim.  

5 comentarii:

greenzonelife spunea...

Ehe, asa mai da caine la casa omului :)

Anonim spunea...

Deja vu!

Anonim spunea...

Hai, că l-om cunoaște și noi mai la vară!

Anonim spunea...

Hai, că l-om cunoaște și noi mai la vară!

Ana Maria spunea...

Extraordinar de bine imi prinde cand citesc pe bloguri probleme "majore" cu care ma confrunt si eu si-mi mai trece disperarea.
De cateva zile am si eu un "bebe" in curte si deja ne-a intors pe dos putina randuiala pe care, cu greu, o realizasem. Eram deja ingrijorata, crezand ca doar cainele meu face atatea nefacute, insa citind postarea ta m-am mai linistit putin. Probabil ca asa trebuie sa fie, si da, e bine :)) (dupa ce imi trece supararea pentru planta rupta, pentru papucii imprastiati, pentru bucatile de lemn de care ma impiedic)

:-D