Răsaduri și plante în ghivece
Semănatul
în
ghivece începe
cu cointeresat domnul şi stăpânul meu să-mi aducă din grădină,
în timp util, pământ şi compost cernut. Le ţin o noapte-două în
casă, apoi le amestec cu elan, nisip, zaţ de cafea, răbdare şi
coji de ouă pisate (operaţiunea se execută pe o folie). Se pune
amestecul în recipiente curate, se udă ușor cu apă călduță, se
pun semințele, se acoperă cu mai mult sau mai puțin pământ, se
udă iarăși ușor și gata! Unele – roșii, ardei, castraveți –
rămân la căldură, altele – busuioc, crăițe, măghiran –
ajung în suportul de ghivece îmbrăcat în folie (un fel de
minisolar) afară. (Cel mai des folosesc ghivece cu diametrul de 9 pe
care le pun în suporturi-tăvi de florărie, ca cele de la primule,
de exemplu.) Le ud când și când cu macerat de găinaț, cu apa în
care au fiert cartofi sau paste, le mai stropesc cu ceai de urzică,
de coji de ceapă, cu soluție de lapte, cu ce-mi tună.
În
ghivece pun martori de identificare – fie carton gros, fie fâșii
din cutii de bere pe care scriu cu markerul permanent de dvd-uri
litere, lista cu ce reprezintă literele respective o scriu la loc
sigur, în agendă, că notesurile sunt ticăloase și pierd din foi
când ți-e lumea mai dragă. Nu folosesc softuri de planificare, am
senzația că mă constrâng și mă enervează.
Semințele,
mai ales cele ale plantelor perene, le pun de obicei în ghivece și
le mut în grădină când plăntuțele au 5-7 cm; așa evit riscul
golurilor, le dau plantelor un start mai bun – înainte de a le
pune în grădină smulg flora spontană din locul respectiv – și
aproape elimin riscul de-a uita că în acel loc am mai
plantat ceva.
Nu
repic răsadurile, într-un ghiveci sunt cam 6 plăntuțe și le cam
pun direct în câmp două câte două – pe cele mai mici le pun
tot câte două în pahare de unică folosință și le duc în
suportul de flori-minisolar - mereu păstrez rezerve pentru
completarea eventualelor goluri.
Data
viitoare – ponturi.
Un comentariu:
Elan?de unde ?vreau si eu o punga ,daca nu-i cu banat...
Trimiteți un comentariu