Avem pământ, ce facem cu el? V

Răsaduri și plante în ghivece

Semănatul în ghivece începe cu cointeresat domnul şi stăpânul meu să-mi aducă din grădină, în timp util, pământ şi compost cernut. Le ţin o noapte-două în casă, apoi le amestec cu elan, nisip, zaţ de cafea, răbdare şi coji de ouă pisate (operaţiunea se execută pe o folie). Se pune amestecul în recipiente curate, se udă ușor cu apă călduță, se pun semințele, se acoperă cu mai mult sau mai puțin pământ, se udă iarăși ușor și gata! Unele – roșii, ardei, castraveți – rămân la căldură, altele – busuioc, crăițe, măghiran – ajung în suportul de ghivece îmbrăcat în folie (un fel de minisolar) afară. (Cel mai des folosesc ghivece cu diametrul de 9 pe care le pun în suporturi-tăvi de florărie, ca cele de la primule, de exemplu.) Le ud când și când cu macerat de găinaț, cu apa în care au fiert cartofi sau paste, le mai stropesc cu ceai de urzică, de coji de ceapă, cu soluție de lapte, cu ce-mi tună.

În ghivece pun martori de identificare – fie carton gros, fie fâșii din cutii de bere pe care scriu cu markerul permanent de dvd-uri litere, lista cu ce reprezintă literele respective o scriu la loc sigur, în agendă, că notesurile sunt ticăloase și pierd din foi când ți-e lumea mai dragă. Nu folosesc softuri de planificare, am senzația că mă constrâng și mă enervează.

Semințele, mai ales cele ale plantelor perene, le pun de obicei în ghivece și le mut în grădină când plăntuțele au 5-7 cm; așa evit riscul golurilor, le dau plantelor un start mai bun – înainte de a le pune în grădină smulg flora spontană din locul respectiv – și aproape elimin riscul de-a uita că în acel loc am mai plantat ceva.

Nu repic răsadurile, într-un ghiveci sunt cam 6 plăntuțe și le cam pun direct în câmp două câte două – pe cele mai mici le pun tot câte două în pahare de unică folosință și le duc în suportul de flori-minisolar - mereu păstrez rezerve pentru completarea eventualelor goluri.

Data viitoare – ponturi.