Like?:)

marți, 12 martie 2019

Raport de activitate, 12 martie





# Cam așa arăta de dimineață (cam neclare pozele, știu), spre ora 7; era o lapoviță care a virat în ninsoare, 4 gr, cu vânt ușor, după ninsoarea de azi-noapte. Zăpada mieilor.
# A fost primul week-end din sezon în grădină, cu toaletat pomi și greblat diverse, cărat milioane de crengi la... vedem noi ce, tocat, ars, ne mai gândim; am tuns salviile și lavandele, am continuat bordura din sticle de gin, sunt în curs de amenajare a unei noi jardiniere într-un coș împletit, am început să scot din decorurile de grădină.
# Pe moșie iese verdele de la zi la zi, se avântă zambile, narcise și lalele, phloxul și stachysul se înverzesc; primulele sunt mai leneșe anul acesta - la fel și leușteanul, abia dacă are câțiva milimetri -, nici păpădiile n-au înflorit. N-au apărut toporașii, nu știu ce s-a întâmplat cu crocușii, parcă s-au topit, iar lăcrămioarele nici gând să dea semne de viață.
# Vremea s-a încălzit și iar îmi place să fiu cu vântul prin plete și soarele-n ochi, să stau doar în hanorac sau flis; asta dacă nu se pornește vânt nebun din nord, cu rafale de tablă mișcătoare și cu schimbat decorul din curte cu folii și saci de la vecini. Focuri se-aprind din deal în deal (întru curățenie, nu pentru incendiat miriștea), am hotărât să astupăm lacul-groapă-bent și să tăiem din sălcii, în timp, și aștept cu neplăcere ora de vară.
# Găinile au început să ouă, Pepsi face ce face și brusc se teleportează în grădină, unde face ea ordine, apa la bucătăria de vară e funcțională și mi-a crescut nesperat confortul, iar furtunul verde încă n-a reapărut în peisaj – mi-e dor de el.
# Doi motani, unul ca Frida, unul alb cu negru, vin la noi în vizită. Amândoi sunt clar bine hrăniți, cu blană deasă și lucioasă, cel blond mai timid, cel bicolor chiar amator de companie – stă la câțiva metri de noi când vorbim, nu-l deranjează radioul; mâțele în general îl tolerează, mai puțin Iogr, care se revoltă brusc dacă îl vede că marchează pe undeva.
# Ziua a crescut frumos, plecăm pe lumină, am timp de diverse când mă întorc și tare-mi place. M-am cam plictisit de focuri în sobă și de golit cenușare, de protecții la uși și de covoare, dar mai aștept până la finalul lunii. Vine, știu eu că vine.

Un comentariu:

Zina spunea...

Vine cu siguranță. Numai răbdare să avem, sub rafalele de lapoviță!

:-D