Sărbătorile vin, sărbătorile vin… La radio au început colindele, reclamele şi-au pus straie de Crăciun, miroase a sfârşit de an şi mă bucur. Pe drumul Câmpulungului mai multe SRL-uri s-au gătit de sărbătoare, unele mai cu gust, majoritatea cu o generozitate ucigătoare de simţ estetic: zeci de ornamente, frumoase ele luate separat, dar puse cu furca parcă, în combinaţii coloristice incredibil de obositoare, rezultatul final fiind un mândru kitsch sclipicios-pâlpâitor. DN 73-ul s-a gătit şi el, ploile au luat nisipul din gropi şi acum cam toate au devenit obligatorii, iar pe prima bandă tronează acumulări cu aspect lacustru, spre neprecupeţita bucurie a pietonilor de pe trotuar, mai ales că pe banda întâi numai tirurile se avântă cu elan. Când dă un pic de ger, patinoarul e gata, iar urmele fine de zăpadă căzute sunt bonus.
Că tot spuneam de sărbători, ritualul de „canasta sâmbătă seară”, toţi patru, a fost reluat, cu râs, ciocolată, citrice, plăcintă şi compot de mere din recolta proprie, cât încă mai avem. A fost pus în funcţiune şi DVD player-ul şi ne aşteaptă filme de văzut în astă perioadă, alt ritual de sărbători, peste care anul trecut am sărit pentru că majoritatea lucrurilor erau în cutii. În casă ard miresme îmbietoare de scorţişoară, iasomie, ambră, mosc sau ce ne tună nouă, motanii dorm alene şi zău mi-e dor de-o vacanţă, fie ea cât de mică. Până atunci, ştiu că la sfârşitul acestei săptămâni vom împodobi casa, curtea, brazii şi abia aştept.
Că tot vorbeam de curte, a înflorit iasomia de iarnă; timidă, o floricică şi cinci boboci, e mică şi fragilă. Am primit-o în primăvară, când am aniversat nişte ani de la căsnicie, de la domnul şi stăpânul meu. De fapt, le-a dat bani fetelor şi ele au bântuit prin magazine să găsească ceva să mă bucure cu adevărat (când vine vorba despre cadouri pentru mine, domnul meu spune că-s „imposibilă”). Şi cum mă documentam eu în acea vreme pe net şi zi de zi veneam cu „vreau şi…”, Ana a reţinut şi… acum am iasomie înflorită! E ea mică acum, dar ştiu eu că o să se facă un arbust care-mi va colora în galben grădina, teoretic în primăvară timpurie, după cum văd acum, pe final de toamnă – început de iarnă.
11 comentarii:
Hi, i just want to say hello to the community
@Anonim - Hello.
superba , unde ai gasit asa ceva? nu stiam ca exista. iti mai trebuie un trandafir de iarna si gradina-i gata.
@daiana - e luata de la florarie, nici nu stiau ce vand. nu stiu nimic despre trandafirul de iarna, dar caut.
din cate stiu se cheama chiar Christmas Rose. N-am vazut nici eu dar am citit pe undeva despre el. cred ca intr-un roman. :)
Cumva despre Campulung Muscel este vorba?
@Minnie - dap.
Vaaaai! Am vazut ca nu crezi in D-zeu sau cel putin asa am inteles eu dar eu cred si din pucntul meu de vedere m-a trimis la tine. Este orasul meu preferat, asta am decretat eu dupa doar o scurta trecere cu masina prin oras acum multi ani si tot ma straduiesc sa ajung acolo si sa-l vad de aproape cu picioarele iar la anul sper sa am bani si putere pentru toate planurile inclusiv un concediu la Campulung Muscel. Am ochit destule hoteluri sipensiuni, banutii sa avem
@Minnie - nu sunt atee, dar nici Dumnezeul crestin pedepsitor cu barba alba nu este tocmai puterea in care cred. Campulungul e o minune de orasel, ai ce vedea in si langa el si mai ales il poti strabate le pas. Preturile sunt chiar mici.
Dar mai minunat mi se pare Curtea de Arges, tot in zona.
Am fost si acolo si e si el in planul de concedii iar eu cand imi pun in cap ceva reusesc. Asa ca la anul sunt acolo!
@Minnie - da un semn, inainte, iti pot recomanda comori netrecute pe pliantele turistice sau care apar la etc.
Trimiteți un comentariu