De vineri tot ninge. Ușor, fulguit, așezat, gospodărește. Așa că activitatea noastră se concentrează pe împins, strâns, cărat zăpadă, că troienele din curte sunt mult prea mari și nu mai avem unde-o depozita. Dacă inițial am avut grijă să nu punem zăpadă pe zonele unde sunt plantate lalele, ghiocei, zambile, ceapă, usturoi, acum sunt maldăre și acolo; am renunțat și să forez în nămeți ca să eliberez lămpile solare, la toamnă probabil le voi strânge preventiv și vor fi cazate peste iarnă în magazie.
Am pus zilnic cenușă pe alei, gheața rezistă sub stratul de zăpadă, temperaturile au crescut (de dimineață erau -2 gr) și din fericire nu bate vântul. În fiecare dimineața mă întreb dacă vom putea ajunge în oraș; prin sat când și când mai trece câte un plug (nu ajunge până la noi, că-i greu), dar nu ia decât zăpada depusă peste generosul strat de gheață; nici nisipul împrăștiat pe deasupra nu ajută cine știe ce, chair dacă mașina e prevăzută cu lanțuri. DN73 e mai rău ca un drum forestier, sunt cratere și de 25 de cm, se circulă cu 20 km/h, în oraș străzile sunt relativ curățate, dar pe trotuare e jale și codul portocaliu se spune că bate din ce în ce mai mult în roșu. Vedea-vom ce va sa fie.
Găinile sunt suprinzător de active și de vioaie, coclăie prin zăpada mică (le amenajăm teritoriul și de două ori pe zi), câinii sunt tare fericiți, se joacă cu mingi, bulgări, fac canale și gustă fericiți zăpada, iar motanii dorm neclintiți în bibliotecă. Mașa umblă ca bezmetica, își face tuneluri unde nu te aștepți, sare, zburdă și apoi vine în casă unde doarme buștean; bea multă apă, mănâncă un strop și-apoi iar iese la zăpadă.
Ca activitate principală în week-end am avut lupta cu zăpada, spart gheața, făcut poteci pe drum. Mașina de spălat iar a avut alimentarea înghețată dar s-a rezolvat rapid, copilul nr. 2 are ceva probleme cu coloana și B-urile injectabile, copilul nr. 1 e pentru moment captiv în București, pentru că nu circulă nici trenuri, nici autocare către Pitești.
De poze n-am avut chef (cele tocmai puse sunt făcute săptămâna trecută, acum avem vreo 50 cm de zăpadă).
Părți bune? Am bătut covoare pe zăpadă și am parfumat cu fain miros de ger casa (prilej cu care am realizat că de ceva vreme nu mai ornez casa să aduc anotimpurile înauntru, doar deschid uşa şi intră singure), am descoperit că The Money Channel e cam fain și Diva dă Anatomia lui Grey în reluare sâmbăta (vreo patru episoade), iar printre picături am avut vreme să și citesc, pe hârtie, pe net. Ca de exemplu, Zona literară.
De la o vreme mă tot întreb (şi-am întrebat-o şi pe sor'mea M.) cum ar fi primit părinţii mei mutarea la sat a prinţesei lor urbane. Retorică întrebare.
11 comentarii:
Suntem pe baricade, vreau să spun, troiene! :)
Sper că dacă trece şi acest cod, să vină odată primăvara aceea! (fără inundaţii)
primavara vine in acest wend. o sa dea cu buzduganu-n poarta si aparaie la vale.
bine ca sunt bine gainile, ca eu le duc grija ca ele nare blana, ca altii, mai ales neagra.
ce iera, daca macar cozile le dadeau [aia de au] si faceam de-o hainuta si pentru gaini. cocosul putea sa rabde.
m-am gindit bine, daca masha se apuca de facut pisoiasi? toti negri si toti negri?
@vic - imi doresc pisoiasi negri de la masha! o tura, apoi o sterilizam. dar nu acum, ca-i mica, i-am luat pastilute ca sa n-o apuce pana la vara.
Scrii foarte frumos, e stabilit.
Aduci multa impacare cu asperitatile vietii. Esti reconfortanta in relatarile tale.
Ai toata aprecierea si din partea mea.
Acum daca-mi ingadui o intrebare tehnica: aveti subere la sobe? Stii, niste tablite cu care se inchide cosul dupa ce se opreste focul pentru a nu se risipi caldura?!?!
@Ilinca - multumesc frumos, ma bucura mult ca-ti plac scrisele mele.
n-avem tablite de inchis cosurile, fostii rpoprietari au considerat ca reprezinta un oaresce pericol si n-au vrut. acum, parerile pe net sunt impartite, dar majoritatea cred ca riscul de incendiu creste.
m-a inebunit in noaptea de sambata a mea nevasta, cu Anatomia lui Grey
-e placut serialul...dar parca e prea multa placere, deodata...
V-am descoperit de curand si imi place foarte mult cum scrieti .Parca ati "citit " visurile mele ,in legatura cu casuta de la tara si cu faptul ca imi doresc o viata ca a dvs. Inca nu m-am mutat definitiv la tara ,merg doar in wek. dar sper sa o fac la un moment dat...daca pleaca criza ...sa pot termina ceea ce am inceput.Raman fidela blogului dvs. Va urmaresc " in liniste " :))
@MariaS - bun venit! am intrat pe albumele tale foto, oameni gospodari, se vede, mai aveti un strop si stiu eu c-o sa va mutati:)
din ce fel de piatra e facuta aleea? cum ati facut-o?
La inceput strangeam, hulpava, zapada in jurul pomilor, sa le mai maresc, macar un pic,rezerva de apa. Acuma ma uit cu jale, sunt zone unde mi-s acoperite complet toate tufele si arbustii marunti. Astept cu strangere de inima momentul topirii, sa vad ce a supravietuit si ce nu.
Multumesc,ptr incurajari.Aleea aceea e facuta dintr-o piatra pe care am gasit-o in curte cand am cumparat casa.Toata curtea avea pietre ingropate ,parca a fost cariera :))A asezat-o un satean priceput si din ce am vazut eu eu e acelasi principiu ca la pavele,adica sapi putin sa ajungi la nivel (sa nu fie mai inalt decat restul curtii ) si asezi pe pat de nisip sau pamant.
Trimiteți un comentariu