După două zile de cald şi bine pot spune cu toată convingerea că a venit primăvara. Zăpada s-a cam topit, iar acum mai sunt petice numai în zonele umbrite, cum ar fi locul unde am pus eu ghioceii şi brânduşele. Lalelele, narcisele şi zambilele au trecut cu bine de ultimele două ture de ninsoare - chiar dacă săptămâna trecută păreau a fi din sticlă -, liliacul alb şi iasomia de vară plantate în noiembrie se pare că-s încă vii, au şi muguri, forsiţia a înviat, iasomia de iarnă face şi ea muguri de nebună şi creşte în disperare - nişte fire subţiri ondulate printre scândurile gardului. Au trecut fără daune majore peste iarnă arţarul canadian şi molidul albastru, însă thuia e în suferinţă: toată partea care a stat în zăpadă e maronie.
Albinele şi fluturii au luat teritoriul în custodie, ereţii sunt foarte activi, că doar au început vrăbiile să iasă la plimbare, câinii aleargă şi-s tare fericiţi, îşi fac somnul de frumuseţe când la soare, când la umbră şi nu pricep de ce nu mai au voie în grădină.
Găinile fac din când în când ouă, de obicei după ce tocmai am cumpărat, motanii negri înfloresc simultan în acelaşi măr, dar numai în pomii deja curăţaţi, ceilalţi nu-i atrag. Se joacă amândoi ca nebunii şi când nu sunt împreună Jinx se urcă în sălcii sus de tot, iar Zombie coboară în sat după iubite. Figaro a fost şi el la fetiţe, a venit cu un ochi zgâriat zdravăn şi-l tot doftoricim de vreo patru zile.
În zonă au apărut tractoarele la arat, se sapă, se curăţă pomii cu drujba, iar crengile tăiate sunt un magnet pentru căprioare: indiferent de oră, vin câte 4-6 odată şi nu-s prea timide, doar se uită curioase înspre sursele de zgomot.
Drumul e în continuare numai dâmburi şi şleauri alternând cu torente şi izvoare săltăreţe, dar cât de curând va intra în reparaţii şi asta e de bine
Tot de bine e că s-a dat startul la sezonul de flori; după cei doi ghiocei care n-au apucat să înflorească bine – încă-s sub zăpadă – a apărut o floricică la o primulă; e galbenă şi tare frumoasă pe fundalul verde al frunzelor. Am mai văzut o lance de goarnă galbenă care mai-mai că vrea să se deschidă, cu toate că n-are mai mult de 5 cm cu coadă cu tot, iar pe zona cu flori de primăvară sunt zeci de zbenghiuri verzi. Şi printre trandafiri au apărut ceva lalele scăpate din vedere la mutare şi încă nişte chestii care acum nu ştiu ce sunt, dar văd eu după ce-or înflori.
Ca îndeletniciri practice, sâmbătă am tăiat din lilieci mov, că-i vreau copăcei, nu tufe, şi oareşce crengi din meri şi vie, că aşa mi-a plăcut, îmi făcuse domnul meu poftă cu tăiatul lui de pomi; şi de bine ce mi-a plăcut mi-am amenajat o mândră băşică de la foarfeca de vie, dar sunt mulţumită de efectele grădinăreşti ale muncii prestate.
Au fost 17 grade afară la prânz, rufele s-au uscat frumos şi repede afară, uşile au stat larg deschise toată ziua, în casă a intrat mirosul de pământ reavăn, prin lizieră am auzit râsete de copii la plimbare.
Am adormit târziu şi m-am trezit devreme, odihnită. E de la primăvară, e stilul ei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu