Like?:)

joi, 17 martie 2011

Schimb confort urban pe libertate rurală (104). Adaptări la mediul vestimentar, 1

Altă casă, altă viaţă.
Pleci din oraş la sat ca şi cum ai fi un râu ce curge în amonte. Laşi nişte deprinderi şi tabieturi şi te adaptezi. La multe. Mult prea multe. Noroc că totu-i nou şi eşti într-o continuă mirare, că altfel te-ar copleşi. Nu mai e centrala termică, sunt sobele şi boilerul pe lemne. Nu-i greu să faci focul, greu e să-ţi aminteşti să aduci lemne în casă. Ai găini, nu-i o problemă, dar trebuie să pui telefonul să sune ca să nu uiţi să le dai de mâncare. Butelia trebuie închisă după folosire. Nu mai poţi folosi detergenţii cu care erai obişnuit, că nu-i canalizare şi poluezi pământul. În timp, înveţi şi asta, înveţi şi altele. Dar ce te faci, de exemplu, cu stilul vestimentar la care ai muncit o viaţă?
Încălţăminte. Trackerii alunecă în draci iarna, la fel şi talpa Vibram, nu mai poţi pleca în ianuarie cu ghetele sport; cizmele din piele ecologică sunt inutile şi se distrug rapid, cu goretex-ii de oraş îngheţi şi aluneci, la fel şi în ghetele din piele întoarsă. Încălţămintea recomandată pe drumurile zilnice la serviciu/şcoală – bocancii din piele, cu talpa cât mai crenelată. Cizme, ghete şi alte chestii similare cu talpă alunecătoare – doar în caz de ţinută obligatorie. Primăvara şi toamna pantofii sport sunt recomandaţii mei, exclus pielea întoarsă, toate culorile negre sunt frumoase, mai ales că există şi cremă de ghete asortată. Vara sandalele în barete cedează brusc pe pietriş; în celelalte sandale intră pietrişul, aşa că tot pantofii sport sunt de preferat şi atunci.
La capitolul încălţăminte de curte&grădină, apar achiziţii noi şi nebănuit de utile. Cizmele de cauciuc, de exemplu; nu trebuie neapărat să le porţi, simpla lor existenţă oricum îţi generează o stare de confort. La începutul purtării lor senzaţiile sunt stranii, dar te adaptezi repede şi le recunoşti utilitatea. Una lume apreciază saboţii, eu n-am putut să mă înţeleg cu ei, aşa că folosesc pantofii de toamnă cu talpă ca de bocanci şi trackerii gri, cărora le-am prins şireturile într-un mod ager şi mă pot încălţa fără să le desfac. Am papuci din plastic şi-i port chiar (prin curte, că în grădină îmi bag pământ şi în bocanci); sunt utili când sună cineva la poartă sau trebuie să ajungi brusc din casă într-un loc apropiat. Cu cât mai multe perechi, cu atât mai bine, că rar prietenii care vin îşi aduc şi papuci. Pentru vară am păstrat deprinderea urbană a şlapilor. Multe perechi de şlapi.

***
Acum avem un vraf de cutii cu încălţăminte „de ocazie”, adică purtabilă în condiţii rare. Cutiile sunt puse ager în extindere şi reprezintă un suport foarte bun de aruncat diverse pe ele. Când acolo va creşte mobilă, multe din ele vor trebui date; cu conţinut cu tot.

Niciun comentariu:

:-D