Îmbrăcăminte. Pentru drumurile zilnice iarna în oraş, gecile de munte/schi gen Killtec, de -27 de grade, cu glugă, sunt cele mai indicate. Paltonul lung, tot cu glugă, şi scurtele din stofă, gecile din piele, fie ea şi roşie, sunt pentru ţinuta obligatorie, când n-ai de ales. Mai trebuie fulare (eu folosesc bandane în loc de), mulţi ciorapi groşi, mânuşi, de preferinţă din cele cu barieră termică, şi, dacă se poate, parazăpezi. Eu am mov.
Primăvara şi toamna gecile impermeabile sunt must have, balonzaidul lung rămâne pentru ocazii speciale, iar blugii elastici n-au ce căuta în aste vremuri, numai vara merg, când merg orice fel de blugi şi tricourile negre, orice mi-ar spune una lume. De fapt, blugii merg întotdeauna.
În curte, iarna, vestele din fâş şi fleece-urile sunt binecuvântări montane, iar bluzele parţial mulate, purtate pe dedesubt, sunt de preferat; recomandaţi sunt şi colanţii pe sub blugi. Tot bine prind şi şubele cu glugă, cu două-trei numere mai mari, de preferinţă. Primăvara/toamna e vremea pelerinelor de ploaie – merg şi gecile impermeabile, cu glugă -, a hanoracelor şi a tricourilor din bumbac cu mânecă lungă. Vara, tricourile negre nu-s deloc bune când ai activităţi pe lângă casă, de fapt nici primăvara, cu cât culoarea e mai deschisă cu atât mai bine (unde eşti tu mamă să mă vezi umblând în crem şi alb, cum ţi-ai dorit toată viaţa, să nu mă mai vezi în negru mereu…). Blugii sunt mereu minunaţi, dar pantalonii de doc cu buzunare multe sunt şi mai şi; la fel vestele cu multe buzunare, stil pescarul sportiv. De fapt, orice fel de vestă. Nu mă împac cu pantalonii de trening, din orice material ar fi, iar fustele şi rochiile sunt defecte prin definiţie.
***
Şi-aşa constat că, după un an şi jumătate după ce ne-am mutat, încă avem destule cutii de haine nedesfăcute, ceea ce dovedeşte că nu ne-au trebuit. Mai sunt costume, cămăşi, bluze, paltoane, balonzaide şi alte chestii pe umeraşe; nici pe ele nu le-am mai văzut de-o bună vreme, deci se poate – foarte bine – şi fără. Ce-i drept, în astă perioadă nu m-au atras deloc sindrofiile de niciun fel; acasă e un magnet cu care numai obligaţiile profesionale pot concura.
4 comentarii:
constat ca magazia devine tot mai utilata iar cutiile nedesfacute, implicit sifonierul tot mai neinteresant.
si in fundu gol sa fii, dar in curtea ta cu tot cu oratanii, flori si harpagicuri.
eheee, ce viata, sa facem vraji:
sa ramineti asa tinerete fara batrinete si viata fara de moarte.
multumim, vic.
da, aici am si eu o problema. in garsoniera de unde am venit aveam un sifonier cu 7 usi, burdusit. aici, la casa, nu am unde sa-l pun pe tot, asa ca o parte din haine le-am mutat la mansarda. crezi ca m-am atins de vreuna de acolo de sus??? neeee. atunci, nu stiu de ce le mai tin, dar sunt sigura ca peste vreo 10 ani imi vor trebui cu siguranta.
@cristina - peste 10 ani iti vei cumpara cand vei avea cu adevarat nevoie altele si te vei bucura de ele. merita sa blochezi spatiul atata vreme? in asta perioada cineva se poate bucura de hainele tale purtandu-le; lasate in mansarda, se vor invechi degeaba.
avem cer neacoperit de cabluri, miros de viata, casa pe pamant. nu ne mai trebuie colectii in casa:)
Trimiteți un comentariu