Dare de seamă de sezon

# Floarea de colț n-o duce deloc bine, nu i-am mai pus calcar și văd că nu-i place, oricum e treaba ei de vrea sau nu să trăiască, n-o mai scarpin între cornițe, i-am dat ceva papa bun și o ud constant.

# Trandafirii încă se distrează cu pătarea neagră, chiar dacă i-am stropit de două ori, grădina e plină de păienjeni foarte variații, de cicade de toate culorile și de floră spontană viguros înflorită.

# Încă mai avem ceva roșii, ardeii iuți încep să se coloreze, se coc aronii și mure, în meri cred că avem vreo 10 fructe, zmeura rodește iarăși, cireșii și vișinii simt toamna-n frunze roșii.

# Găinile sunt tot grase și gălăgioase, nu mai sunt bântuite de instincte materne, dar fie nu vor ele să ouă, fie avem iarăși coțofene abonate la masă, probabil o vom muta pe Salmonela paznic la cuibare.

# Câinii mari îmi fac impresia că încep să treacă la ținuta de iarnă, cei mici și negri sunt obraznici, Urma arată în continuare crunt, grație coafurii drujbă style demarată de mine și neterminată.

# Pisicile nu mai umblă așa teleleu, frecvent stau numai în casă sau curte, Frida e ubicuă, Jinx doarme pe masa dinspre grădină, la soare, Mașa se eternizează pe combina frigorifică, iar Igor cere în camerele de la etaj.

# Motanul bicolor din vecini apare mai rar (am impresia ca doar când sunt turiști la pensiune), colorpointul vine, dar nu mai îndrăznește să se apropie, de când l-a bătut responsabil Frida când l-a prins în casă.

# A reușit domnul meu să dea fierul vechi unui tip, avem două mături din bețe noi, dihania cu ultrasunete pentru șobolani pare parțial utilă, tăiatul ieburilor cu trimmerul e o operațiune cronofagă de spate îndoitoare.  

Cujetarea zilei: bună vecinătate e atunci când știi că vecinul e “dezinhibat” după cum îi intuiești playlist-ul.