Pe final de ianuarie

# Găinile sunt nesimțite maxim și de trei luni nu ouă, mă bântuie gânduri ucigașe.

# Am găsit jucărie-caracatiță pentru câinii mari, roșie, cu piunitoare, spre bucuria Urmei, care nu prea îi lasă pe ceilalți să se apropie de ea.

# Pepsi e Houdini, a găsit soluții să ajungă în grădină (prin roaderea porții de la chioșc), și, după înlocuirea porții, prin deschiderea ivărului ei (iar a citit mușamaua de pe masa din chioșc și a furat clemele de prindere).

# Iar am data atac (cu aranjare) în bibliotecă, iar am scos + dus cărți, am mai urcat la etaj din cele de jos, am două rafturi mai libere și mă bucur de ele ca de-o schimbare de mobilă.

# Întind rufele afară și frigul le face carton, mă distrez îndoindu-le perpendicular mânecile și, când le bag în casă, miroase totul a copilărie.

# Periodic neregulat fac pliculețe cu semințe, muncă repetitivă, de chinez bătrân, când viața trece pe lângă mine.

# Iepuri, căprioare și ereți se plimbă prin preajmă, prin casă apar de nicăieri muște vivace, am consumat incredibil de multe lemne și zău dacă pricep de ce, că frig n-a fost; a înflorit iasomia de iarnă, au apărut timizi ghioceii.

# Pentru cei care au deschis calculatoarele mai târziu, e prima dată când nu greșesc anul: am scris din prima 2020, nu ca-n alți ani, când rămâneam pe stil vechi spre o lună (noroc cu 20 20-ul duamnei).

Of, zăpadă, unde ești tu? Așa era în:

2011

2014 

2016 

2019