Despre animale și alți demoni de sezon

Iepurica a făcut pui, mai sunt doi, eu nu i-am văzut și încerc să nici n-o fac – domnul meu îmi tot amintește că-s hrană, nu animale de companie, și-i musai să-mi schimb unghiul de abordare. Cloștile încă stau pe ouă și mi-au uzurpat magazia, abia aștept să dispară de acolo.

Găinile continuă să se dezbrace indecent-îngrijorător și, spre suprinderea mea, fac ouă. Cocoșii nu fac ouă, doar se laudă sonor, și se bat responsabil de mai multe ori pe zi.

Pisicile nu mai aduc căpușe la superofertă, cred că s-a închis sezonul, dar continuă cu șopârle și șoareci ofrandă pe care-i lasă fix unde au chef – pe terasă, pe pragul ușilor, în casă, care cum poate.

Câinii vegetează la soare, mai mult Hades și Castor, că Zăvod e mereu mult prea ocupat ca să poată sta într-un loc; el plimbă jucării și dojenește țapii care boncăluiesc prin preajmă, verifică dacă nu cumva în mod miraculos a apărut apă de-o baie în lac, face conducere cu gălețile de gunoi, antrenează găinile și pisicile (mai puțin pe Jinx, care și-a câștigat respectul). Bestioletta a început să riposteze la atacurile lui Hades, ies scandaluri de câteva ori pe zi – Hades ar putea să se refugieze lângă casă, în grădină sau în zona de flori unde Zăvod nu poate intra (Hades, fiind mai mic, poate intre printre scândurile gardului), dar n-o face; când suntem acasă îi certăm, Zăvod și-o mai și fură simbolic din când în când.

A fost nuntă-n sat și sâmbătă și duminică s-a auzit muzică (mai mult sârbe, plus ceva evergreenuri), iar la final au dat cu artificii, spre marea supărare a lui Zăvod, care n-a fost deloc speriat, doar intrigat la culme și supărat cât încape. În lizieră mai crește o casă, am ratat socul și salcâmul, anul acesta n-au fost cărăbuși de mai, dar au apărut deja ploşniţele verzi. Mâine e ziua comunei (am văzut afișe prin sat, nu, nu-s manele); noi n-avem iluminat public sau asfalt, gaze, canalizare sau apă curentă, la noi nu se deszăpezește și nici ziarul comunei nu ajunge în cutia poștală, de invitaţie nu mai vorbesc - e greu să urce la noi, dacă nu suntem acasă?, şi nici la dom'colonel nu-i uşor să le lase; însă avem impozite și taxă de gunoi, pază care păzește ceva undeva, nu știu exact, știu doar cât costă pe an. Poate ne ignoră; poate nu. Poate avem chef să mergem; poate nu.

Doar e vară.