De la Varna am plecat la Nisipurile de Aur, vreo 15 km (stațiunea
e cam legată de Varna prin stațiuni micuțe). Hoteluri noi, copaci bătrâni, zone
pietonale, trenuleț, triciclete electrice pentru închiriere, un turn Eiffel, roată.
Nisipul e cuarțos și are o culoare mai altfel, plaja e lină și generoasă, plus
că era goală și zău mi-a plăcut, marea – incredibilă; îmi pare mai mult o stațiune
de distracție decât de relaxare, chiar dacă e apreciată de familiile cu copii. (Prețurile
nu-s deloc mici nici în extrasezon – 8 leva un fresh de portocale de 200 ml, 5
leva un magnet de frigider, iar echivalentul lui în Balcic a fost 1 leva.)
În timp ce ne plimbam și ne
hotarâsem să bem undeva o cafea, un domn venerabil ni se adresează în engleză
și, când află că suntem din România, începe să turuie o română cu delicios
accent americano-bulgar: e bucătar și a gătit pentru Ciucesco, are și poză cu el și cu Jivkov, ne-o aduce imediat. Nu
i-am rezistat, am mers la restaurantul unde ne invita. Ne-a adus poza copiată
după un ziar, mi-a dat și o hârtiuță că-s cea mai frumoasă; m-a făcut să
zâmbesc continuu, fără să reacționez că-mi încalcă spațiul vital; cât am stat
acolo, a mai convins patru germani și doi americani. (Apropo, în Bulgaria se fumează
în restaurante.)
Mi-a plăcut la Nisipurile
de Aur, dar n-aș vrea să mai revin. Ajunge o dată.
Hai la drum cu direcția Albena. Prima surpriză (neplăcută) – taxă de stațiune 10 leva (gratis
daca stai maximum 30 de minute, fix cât să ajungi la mare și apoi să te
întorci). Intrăm. Plaja e imensă, cred că vreo 6 km lungime și lățime spre 100
m, lină, probabil copiii pot intra în apă și 20 m fără griji.
Hoteluri și resorturi, locuri de parcare numeroase și
dale, asfalt și verde-n betoane, fără nicio casă vizibilă, Albena pare un imens
sanatoriu tinzând spre spital, o stațiune creată în margine de nicăieri, îngrijită
chirurgical, care trăiește într-un fel sintetic. Da, e foarte curată, da, are pădure,
spații verzi generoase cu peluze tunse la micron, dar senzația e de cât de fantastic e în plastic, în plastic e fantastic.
Vaporaș și hidrobiciclete, skijet și parasailing, biciclete
și mașinuțe electrice, parcuri de distracție pentru copii, scări rulante
exterioare spre/de la plajă (am renunțat să mai ajungem la ele), limba vorbită
majoritar – germana, mulți vârstnici cu cadre, bastoane etc. Prețurile…
parcarea între 5 și 20 de leva (leva era 2,5 lei). Nu mi-a plăcut la Albena, nu
vreau să revin.
(Cum știi că drumul pe care e mergi e cel spre Vama
Veche? Atunci când ai marea în dreapta (foarte aproape sau ușor mai departe),
iar în stânga ai stânci, case sau parcuri cu eoliene.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu