# Sovata m-a surprins
foarte plăcut; stațiunea e bine întreținută, cu clădiri istorice refăcute frumos
și clădiri noi respectând specificul zonei. Multe case în construcție, cresc cartiere
în zone foste extravilane, au gaze, apă, canal și asta se vede. Marea
dezamagire - Lacul Ursu: e închis între garduri și cu porți cu lacăte, doar
prin sârmă ce se putea vedea, că era extrasezon și e în administrare privată:
gata, acum e al lor, îl vedem cu bilet plătit, după program, nu mai e al
tuturor. Dacă ajungeți acolo, nu ratați altarul din aragonit de la Biserica Romano-Catolică.
# Am mers să vedem satul-labirint,
Înlăceni, unic, special etc. Citisem pe net că drumul e proaspăt asfaltat, de
unde!; drum județean din pământ și piatră, cu gropi mai mult obligatorii, bun
pentru amatorii de senzații tari cu 4x4 și accesibil cu greu mașinilor cu gardă
mare la sol (celelalte n-au nicio șansă, cel puțin pe ploaie). Aproape de
intrarea în sat, o pancartă pusă de consiliul județean a laudă și apoi brusc începe
asfaltul; nu vă faceți griji, că nu durează mult, se termină în Atid – o
lingură de drum asfaltat în mijlocul nicăieriului. Ulițele satului mustind de noroi (of,
bine era dacă ne gândeam să ne luăm bocancii!) nu ne-au lăsat să vedem mare
lucru, doar mi s-a părut interesant că în toate casele (vechi și cu un aspect
aparte) se intră doar pe la etaj.
# Am plecat din Înlăceni pe
alt drum, în speranța că mai prost nu poate fi; am avut dreptate, drumul a fost
considerabil mai bun, dar o bună parte tot din pământ; zona e de-o frumusețe
răvășitoare, însă e evident că satele sunt îmbătrânite. Multe case abandonate
și scoase la vânzare, grămezi de gunoi de grajd pe marginea drumului,
terenurile – doar pășuni. Drumul de la Înlăceni spre Corund prin Atid și Atia a
fost o încântare, curbe strânse și frumoase, pe marginea muntelui – asfalt și, ca bonus, ne-au tăiat calea două vulpi mirate.
# Am vrut să mergem la
Sânsimion de Harghita, lângă Miercurea Ciuc, și waze ne-a dus la Sânsimion de
Mureș, lângă Miercurea Nirajului; e firesc, mi-am spus, ca într-o miercuri să
vizitezi o Miercure. Momentul de genialitate a fost în mare parte al meu, că
waze mi-a dat cel mai apropiat Sânsimion, iar eu am fost fericită că se
încadrează în targetul de sub 50 km. J Nu ne-a părut rău de drum,
în zona aia oriunde-ai merge cad pădurea, verdele, stâncile de peste tot. Și
iese apă de pretutindeni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu